Secretele unui concurs de mountain bike reusit

Cateva interviuri care le-am dat pentru Mbike acum ceva vreme si de care am uitat complet le-am gasit tocmai acum, le-am citit si m-am gandit ca s-ar putea sa va placa si s-ar putea sa va fie cu folos in anumite cazuri (cand sunteti pe bicicleta..evident). Sunt cateva discutii facute impreuna cu bunul meu prieten Marius Petrache la Azuga despre biciclete, concursuri, alimentatie si toate chestiile astea legate de ciclism si mai exact de MTB. Voi incepe cu primul si in urmatoarea perioada voi incerca sa postez cate unul la cateva zile.

Inteviurile sunt preluate de pe Mbike.ro , mai exact :

http://www.mbike.ro/2011/07/secretele-unui-concurs-de-mountain-bike-reusit/

Vara vine cu o multime de tentatii, asta e clar, iar experientele noi sunt in capul listei. Evident, aici putem include linistiti concursurile de ciclism. Privind din exterior, la prima vedere nu iti poti da seama ce poate fi asa atractiv in a te umple de noroi si a avea momente de hipoglicemie, dar odata ce ai luat startul intr-o astfel de competitie, tot misterul se risipeste.

Este destul de putin util sa reamintim ca mountain bike-ul este in topul preferintelor in materie de concursuri in Romania, asa ca vom continua dialogul avut cu Razvan Juganaru (Dinamo Bucuresti) si Marius Petrache (ProCycling Team) despre cum sa devii un mountain biker mai bun.

Un maraton sau o cursa de XC sunt extrem de solicitante, asa ca un lucru foarte important pentru un pretendent la victorie sau cel putin la terminarea cursei este sa stie sa isi dozeze efortul si sa ab ordeze cat mai bine o cursa.

Marius a castigat cateva curse de ciclism, fie ele sosea, velodrom, ciclocros si, mai nou, mountain bike, drept pentru care a adunat ceva experienta. Din aceasta ne impartaseste cateva ponturi: La XC trebuie sa mergi tare de la inceput. La un maraton de 80 de kilometri trebuie sa studiezi traseul si sa iti faci o tactica in functie de asta. De exemplu, altitudinea are avantajele ei, pentru ca te fereste de caldura. La capatul opus, intr-un camp deschis la altitudine mica, aerul este foarte cald si acest lucru il poate face greu de inspirat. Vreau sa subliniez ca exista o gramada de variabile cand vorbim despre un concurs de mtb. Din acest motiv, trebuie sa fortezi nota uneori pentru a vedea care iti sunt limitele si cum trebuie sa te porti cu organismul tau, cand sa bei si cand sa mananci. Si asta nu se invata peste noapte, dovada fiind chiar eu care, chiar si cu experienta pe care o am in momentul de fata, fac greseli. Daca ma aflu intr-un grup in care se merge tare, uneori nu am timp sa ma alimentez. Mai mult, vreau sa tin pasul cu cei din grup si iarasi nu mai pot sa ma alimentez. Si chiar daca sunt constient de aceste greseli, nu pot face mare lucru in timpul cursei. Ca tot am adus vorba de alimentare, pentru fiecare organism reteta este alta. Fiecare organism consuma in ritmul propriu caloriile. Trebuie sa ajungi sa iti cunosti organismul si asta o poti face doar participand la cat mai multe curse.

Razvan are si el un cuvant de spus la fiecare concurs de mountain bike la care participa. Dar nu i-a fost usor sa ajunga la acest nivel si sa “presteze” bine de tot la competitii: Trebuie sa vezi si ce adversari ai, in ce forma esti si sa ai grija de toate aceste variabile care influenteaza mersul unui concurs si modul in care trebuie sa il bordezi. Eu studiez traseul chiar daca nu pot sa merg in recunoastere ca sa imi fac o idee a ce va urma. In general diferenta de nivel spune cam tot ce trebuie sa stii despre un maraton. Un traseu dificil il consider pe cel de la Surmont MTB Challenge, care in 45 de kilometri, are 2100 de metri de urcare. Se ajunge la 1700 de metri. Peste 1500 aerul incepe sa fie rarefiat si asta iti pune probleme. Cand m-am antrenat prin Muntii Iezer, la peste 2000 de metri, s-a simtiti din plin. Trebuie sa iti dozezi efortul, sa te hidratezi bine, sa te alimentezi la timp, dar toate acestea le poti face doar daca te cunosti foarte bine. Ca sa stii cat de des trebuie sa te hidratezi poti afla doar incercand. La inceput este bine sa te hidratezi si sa te alimentezi tot timpul, des, inainte sa simti nevoia sa faci acest lucru. Mananci cat se poate de des cand mergi la prima cursa. Cel putin asa faceam eu. Cu proxima ocazie poti incerca sa te alimentezi un pic mai rar si vezi cum iti este. Experimentezi. Asta e secretul. Nu poti sa faci o regula. Sunt atatea variabile, precum cele meteo, cele de traseu, cele de forma sportiva, si lista poate continua la infinit. Si eu stau mereu si ma gandesc de ce am nevoie la fiecare concurs pentru ca niciunul nu seamana cu altul. Chiar si cu experienta pe care o am, fac greseli, mai ales cand fug ca sa prind pe cineva din fata si nu ma hidratezi cum trebuie.