La sfarsitul saptamanii trecute la Liman a avut loc bine cunoscuta cursa "Liman Bike Race" la care am luat si eu startul. Teoretic nu as fii avut cum sa ajung la acest concurs deoarece eram plecat cu echipa la Turul Muntenegru, cursa de cateva etape la sosea. Insa aceasta s-a anulat si nu am facut altceva decat sa ajungem acolo si sa ne intoarcem, mai exact 2800 km stati in masina fara niciun folos deoarece organizatorii nu au fost in stare sa anunte echipele de acesta problema (deci se poate intampla si in alte tari :)).
Chiar daca eram obosit dupa cele 3 zile state in masina si fara antrenament am hotarat sa i-au parte la Liman Bike Race stiind ca e o cursa frumoasa. Astfel am apelat la ajutorul bunului meu prieten, Edi, care a condus pana la Liman, adica inca aproape 500 km ajutandu-ma foarte mult deoarece eu eram prea obosit sa conduc atat. In cele din urma dupa toate zilele acelea agitate am reusit sa ajung si sa iau parte la aceasta cursa. Odata sositi la Liman am intampinat o alta problema, nu mai erau locuri de cazare nicaieri iar noi nu aveam facuta nicio rezervare deoarece nu avusesem timp si pe deasupra era si destul de tarziu. Dar salvarea a venit din partea unuia din organizatori, Alin Rosu, care ne-a rezolvat sa dormim intr-un apartament al unui prieten de-al sau.
Traseul a fost aproximativ la fel ca cel de anul trecut, masurand 70 km, nu foarte tehnic, cu putine zone de noroi, dar destul de solicitant datorita diferentei de nivel destul de mare. Vremea a tinut cat de cat cu noi, deoarece ploaia ne-a ocolit de putin, iar temperatura a fost perfecta pentru pedalat.
Liman Bike Race a strans la startul ei peste 130 de ciclisti, un numar nu foarte mare, dar de asteptat, tinand cont ca in tara au mai avut loc 2 maratoane la Iasi si Mures.
Cursa in sine s-a desfasurat dupa cum ma asteptam, adica de la inceput s-a format un mic pluton fruntas care a rulat compact pana la prima zona de urcare destul de tehnica. Penrtu mine nu a fost un start cu noroc deoarece am cazut pe cativa bolovani uzi si am strambat discul de frana de pe spate destul de rau. A trebuit sa continui cu roata puitn infranata, cei drept mi-am dat seama doar la final de acest lucru. Dupa cazatura am tras din greu sa recuperez si sa il prind pe Tudy care se distantase, lucru pe care nu l-am reusit pana la final. In urmarirea mea nebuna nu am facut alt ceva decat sa mai gafez de cateva ori, adica sa gresesc traseul de 2 ori si sa iau 2 cazaturi destul de rele. In cele din urma, dupa gafele facute , dupa discul strambat si oboseala acumulata, am reusit sa termin pe locul 2.
In pozele suntem doar doi pe podium deoarece locul trei a uitat ora de premiere si a facut poze singur :) ...asa e Balanescu...mai aerian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu